Economia

Economia comunei Groşi se bazează pe sectorul primar, agricultura fiind principala ocupaţie a locuitorilor. Avantajele naturale şi apropierea de oraş nu asigură o alternativă pentru creşterea economică a zonei. 

AGRICULTURA
Producţia agricolă a avut două etape: un declin pronunţat al producţiei în anii 1990-1991 şi apoi o stagnare, urmat de o uşoară creştere după anul 1992.

Modul de utilizare a terenurilor
Condiţiile naturale condiţionează foarte mult modul de utilizare a terenurilor. Teritoriul administrat de comuna Groşi cuprinde o suprafaţă totală de 2353 hectare, din care terenurile agricole însumează 2115 ha. Din acestea, terenul arabil reprezintă 27%, adică 565 ha. Păşunile ocupă 21% cu 448 ha, iar fâneţele 45%, având o suprafaţă de 947 ha. Livezile deţin 7% din totalul fondului funciar agricol, cu o suprafaţă de 155 ha. 
Fondul forestier ocupă 42 ha din suprafaţa comunei, iar restul de terenuri este ocupat de ape şi bălţi, precum şi de alte suprafeţe: vetrele localităţilor, drumuri etc. În graficul de mai jos se poate observa ponderea fiecărui tip de teren din totalul de 2353 ha administrat de comună.
Fondul forestier, ce cuprinde o suprafaţă de 42 ha, reprezintă 1,78% din teritoriul administrativ al comunei de 2353 ha. Fondul forestier aparţine în cea mai mare parte Ocolului silvic (37 ha), doar 5,2 ha fiind în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Datorită specificului condiţiilor fizico-geografice, principalele funcţii ale pădurilor aici sunt producţie de masă lemnoasă, de protecţie împotriva poluării, precum şi de protecţie a solurilor şi terenurilor.

Cultura plantelor
Fondul funciar agricol reprezintă oferta cea mai importantă a teritoriului, prin cele 2115 ha. În comuna Groşi, cele mai mari suprafeţe de teren arabil sunt cultivate cu porumb, una din cerealele care s-au aclimatizat în această zonă. În limitele permise de caracteristicile climatului, se mai cultivă plante pentru nutreţ, cartofi şi ovăz, suprafeţele cultivate cu grâu, orz şi legume fiind mai reduse. În tabelul următor este reprezentată proporţia principalelor culturi.
Livezile ocupă 7% din fondul funciar agricol, însumând un număr total de 63000 de pomi, cu o producţie totală de fructe de 880 tone în anul 2001.
Un număr mare de suprafeţe agricole sunt impracticabile datorită eroziunii puternice a solului în aceste zone. Alte terenuri: partea dreaptă a râului Lăpuş şi Valea Cărbuneasa sunt impracticabile datorită caracterelor de înmlăştinire a terenului din aceste zone. Ultimele lucrări de îmbunătăţire şi combatere a eroziunii solurilor au fost făcute în anul 1991 şi au constat în desecări în satul Ocoliş. Datorită reliefului şi poziţiei geografice, comuna nu dispune de nici un sistem de irigaţii.
Se constată o insuficienţă a gradului de mecanizare a agriculturii, care constituie un alt factor de frânare a creşterii producţiei şi eficienţei folosirii terenurilor agricole. Pentru întreaga comună, numărul de tractoare este de 144, numărul celorlalte utilaje fiind foarte redus.

Creşterea animalelor
Creşterea animalelor este o ocupaţie de bază pentru locuitorii comunei Groşi. Bovinele au cea mai mare răspândire, datorită extensiunii mari a păşunilor şi fâneţelor pe teritoriul comunei. Numărul total de bovine în comuna Groşi este de 1345 capete, dintre care 790 vaci cu lapte. În număr considerabil sunt şi bivoliţele cu lapte. Porcinele sunt, de asemenea,  în număr destul de mare: 805 capete, datorită producţiei ridicate de porumb în această zonă.
Zona comunei Groşi este prielnică şi pentru creşterea ovinelor, acestea fiind în număr de 544 capete şi înregistrând anual o producţie de lână de 1200 kg.
Păsările de curte sunt în comuna Groşi în număr de 10100 capete, cu o producţie anuală de ouă de 886000 bucăţi.La Groşi se practică şi apicultura ,existând la nivelul anului 2003 un număr de aproximativ 220 familii de albine.
Producţia este destinată consumului individual şi comerţului în pieţele oraşului Baia Mare. Nu există la Groşi structuri pentru colectarea şi prelucrarea produselor agricole.

INDUSTRIA.COMERŢUL.SERVICIILE
Industria este aproape inexistentă în comuna Groşi, deşi există potenţial pentru colectarea şi prelucrarea produselor zootehnice. În fiecare sat component al comunei există câte o distilărie şi câte o moară. 
În ceea ce priveşte comerţul şi serviciile, în comuna Groşi există doar câteva întreprinderi mici, necesarul populaţiei fiind asigurat de centrul polarizator Baia Mare. Întreprinderile mici şi mijlocii, ce reprezintă motorul unei relansări economice, reprezintă un segment minor printre agenţii economici ai judeţului. În comuna Groşi, cele câteva întreprinderi mici sunt reprezentate de câteva magazine, baruri, distilerii, mori şi un service auto, acesta din urmă funcţionând în satul Ocoliş.
Meşteşugurile, ocupaţiile tradiţionale şi-au pierdut din importanţă, mai ales pe parcursul perioadei comuniste, dar, dacă ar fi reluate, ar putea constitui o sursă importantă de venit.

TURISMUL
Singura formă de turism care ar putea fi practicată aici este cel de sfârşit de săptămână. Principalul obiectiv turistic deţinut de comună este Mănăstirea Habra, care este situată la o distanţă de 7 km de Baia Mare. Piatra de temelie a acestei mănăstiri, smulsă cu patru sute de ani în urmă, a fost sfinţită în anul 1996, când a început construcţia mănăstirii. Construcţia continuă şi azi, proiectul fiind inspirat de arhitectura mănăstirilor din Ţara Românească, pentru a sugera legătura spirituală dintre români peste timp şi spaţiu. Reconstucţia mănăstirii atrage turişti mai mult sau mai puţin credincioşi, care vor găsi aici un loc de meditaţie, de pregătire sufletească şi de îmbogăţire a cunoştinţelor religioase şi culturale.
Alte zone ce ar putea atrage turişti sunt zona râului Lăpuş, pentru pescuit, şi zona Lacului Cătălina, în satul Ocoliş, pentru recreere. 

Valid XHTML 1.0 Transitional Valid CSS!