Potenţialul pedogeografic

Factori pedogenetici
Solul e un produs natural complex al peisajului geografic. Fiecărui tip de sol îi corespunde un anumit tip de exploatare biologică, iar impunerea unui anumit tip de exploatare biologică sau antropică atrage amendarea şi ajustarea calitativă a solurilor. Roca, deşi exercită o influenţă deosebit de importantă asupra diversităţii învelişului de sol, ea este în general subordonată climei, vegetaţiei, apelor. Relieful diferenţiază solificarea prin etajarea condiţiilor climatice şi hidrice care asigură pedogeneza. Versanţii favorizează întreruperea sau încetinirea procesului de solificare. 
Clima, mai ales prin precipitaţii, este aceea care determină procesele de eluviere-iluviere şi mobilitatea sau mărimea unor orizonturi ale profilelor de sol. Factorul hidrologic are de asemenea rol important în procesul de formare şi evoluţie a solurilor. Excesul de apă datorat prezenţei apelor suprafreatice, existenţa pânzei freatice la adâncimi mici sau stagnarea apei deasupra unui strat impermeabil favorizează declanşarea proceselor de gleizare şi poate determina apariţia hidrisolurilor. Permanentizarea acestui fenomen poate duce la înmlăştiniri. Pe teritoriul comunei Groşi apar zone mlăştinoase şi zone inundabile datorate acestui fenomen în Satu Nou de Jos, pe Valea Cărbuneasa.
Modificări importante ale condiţiilor de formare a solului sunt cauzate de intervenţia omului, mai ales prin înlocuirea vegetaţiei naturale cu culturi agricole, precum şi implementarea unor tehnici agricole pentru creşterea productivităţii agricole.
Se întâlnesc aici, alături de soluri podzolice argiloiluviale, soluri brune de pădure podzolite precum şi soluri intrazonale freatic-hidromorfe.

Tipuri de soluri
Solurile podzolice argiloiluviale ocupă suprafeţe relativ mari pe teritoriul comunei Groşi, ca şi în întreaga Depresiune Baia Mare. Acestea se găsesc situate, în general, în condiţiile unui relief orizontal sau puţin înclinat, pe versanţii cu textură grosieră şi un drenaj destul de slab. Depozitele de suprafaţă pe care s-au format aceste soluri sunt destul de variate: argile, nisipuri, gresii etc. În general apa freatică se află la mare adâncime. Un rol important în formarea acestor soluri l-au avut factorii climatici: o temperatură medie anuală de 9,80 C şi o cantitate de precipitaţii de 995 mm/an. Acest tip de sol apare de obicei sub păduri. Solurile podzolice sunt supuse procesului de pseudogleizare, ce influenţează negativ aeraţia solului, datorită drenajului intern şi extern slab.
Din punct de vedere chimic, conţinutul în humus este destul de redus – între 1-10%, scăzând pe profil. Fertilitatea solurilor podzolice argiloiluviale este limitată de lipsa calciului şi de reacţia acidă. Prin urmare, aceste soluri sunt folosite ca păşuni, fâneţe naturale. Sunt necesare lucrări de drenaj şi lucrări pentru înmagazinarea apei în sol, deoarece aceste soluri suferă de deficit de umiditate în timpul verii. Corectarea acidităţii ridicate se face prin aplicarea amendamentelor calcaroase. Ramura agricolă principală pe aceste soluri este pomicultura.
Solurile brune de pădure podzolite formează o trecere spre solurile podzolice. Formele de relief pe care sunt răspândite aceste soluri diferă de la terenuri plane,  versanţi cu diferite înclinări, până la platforme. Depozitele pe care s-au format sunt extrem de diverse: luturi, argile, argile marnoase, gresii etc – roci sedimentare, sărace în elemente bazice. Vegetaţia solurilor brune podzolite este reprezentată de păduri şi de unele erbacee. Aceste soluri sunt acide sau puternic acide, sărace în elemente nutritive. Fertilitatea lor este slabă sau mijlocie, putând fi folosite pentru cultura cerealelor, a plantelor industriale şi pentru păşuni şi livezi. Principalul mijloc pentru ridicarea potenţialului de fertilitate în constituie folosirea îngrăşămintelor minerale şi organice.
Solurile dernogleice şi dernoamfigleice se formează în general în cavităţile depresionare ale reliefului. Suprafeţele de formare sunt slab drenate, în condiţii de umezire suplimentară, datorită apei freatice, care se găseşte la adâncimi mai mici de 1 m în aceste locuri.. Profilul, umezit permanent, prezintă caractere de gleizare. Vegetaţia caracteristică naturală pe aceste soluri este cea de fâneaţă umedă, în general vegetaţie iubitoare de umezeală. Solurile dernogleice şi dernoamfigleice s-au format pe depozite variate (luturi, argile) şi conţin de obicei intercaţii de nisip sau pietriş. Pentru aceste soluri, sunt necesare lucrări de drenaj. Acestea pot fi folosite ca păşuni, fâneţe şi pentru unele culturi agricole (porumb, orz, ovăz, plante de nutreţ). Argilitatea lor, excesul temporar de apă şi conţinutul redus de substanţe nutritive duce la o scădere a fertilităţii lor, recoltele fiind mici şi de calitate inferioară. Sunt necesare amendamente cu calciu şi îngrăşăminte organice.
Solurile erodate pot pierde, în cazul unei eroziuni slabe, până la moderată, până la 50% din grosimea orizontului cu humus, iar în cazul solurilor podzolice, îl pot pierde integral. Procesul de eroziune poate avea loc pe versanţi puternic înclinaţi, datorită apei de şiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, putându-se ajunge până la roca-mamă. Eroziunea de suprafaţă prezintă un mare pericol prin faptul că îndepărtează treptat solul în straturi foarte subţiri. Intensitatea procesului de eroziune depinde de natura rocilor, de înclinarea terenului şi de gradul de acoperire al solului cu vegetaţie. În comuna Groşi datorită defrişării neraţionale a pădurilor, s-a declanşat rapid procesul de eroziune a solului, sau pe unele soluri amfigleice s-a produs înmlăştinirea. Aceste soluri au o fertilitate redusă şi împiedică folosirea mijloacelor mecanizate. Sunt necesare lucrări ameliorative de împiedicare a eroziunii, folosirea îngrăşămintelor minerale şi organice pentru refacerea acestor terenuri. Datorită reliefului accidentat, solurile sunt puţin profunde, cu grad ridicat de bazificare şi o reacţie puternic acidă, însuşiri ce limitează atât gama culturilor cât şi producţia vegetală.
Resursele subsolului sunt practic inexistente în comună.

Valid XHTML 1.0 Transitional Valid CSS!